Dupa cum promiteam, incep cu un citat din Camil Petrescu:
Daca as fi legat si dus la spanzuratoare, tot nu i-as spune prietenului care m-ar opri: "Nu am timp sa stau de vorba cu tine"
A nu se interpreta altfel decat strict legat de mine. Nu... repet nu este nici o aluzie (poate ca mai scap de o bumbaceala). Cateodata mi se pare exagerat ca insist sa traiesc in prezent si cred ca lucrurile trebuie facute acum.. chiar acum, pe cat posibil. Nu cred in amanari. Amanarile sunt moartea initiativei, moartea sperantei... la baza dezamagirilor. Daca tot insist sa vorbesc oarecum in citate, as urma indemnul "Uita trecutul, traieste prezentul si nu te teme de viitor". Nu stiu de ce, dar cateodata am impresia ca timpul nu are rabdare. Ca, daca nu il folosesti la maximum, nu se reporteaza la luna urmatoare. La anul urmator...
Nereturnabil....
Timpul asteptarilor, timpul ce te mai apropie un pic si inca un pic de.... de ce? practic, de nimic.
Valoarea timpului pe care ar trebui sa-l vedem mereu cu pe un dar... unul pretios si, asa cum se intampla cu darurile, care nu ne apartine in intregime.
A nu se interpreta altfel decat strict legat de mine. Nu... repet nu este nici o aluzie (poate ca mai scap de o bumbaceala). Cateodata mi se pare exagerat ca insist sa traiesc in prezent si cred ca lucrurile trebuie facute acum.. chiar acum, pe cat posibil. Nu cred in amanari. Amanarile sunt moartea initiativei, moartea sperantei... la baza dezamagirilor. Daca tot insist sa vorbesc oarecum in citate, as urma indemnul "Uita trecutul, traieste prezentul si nu te teme de viitor". Nu stiu de ce, dar cateodata am impresia ca timpul nu are rabdare. Ca, daca nu il folosesti la maximum, nu se reporteaza la luna urmatoare. La anul urmator...
Nereturnabil....
Timpul asteptarilor, timpul ce te mai apropie un pic si inca un pic de.... de ce? practic, de nimic.
Valoarea timpului pe care ar trebui sa-l vedem mereu cu pe un dar... unul pretios si, asa cum se intampla cu darurile, care nu ne apartine in intregime.
E interesant, dar cadourile pe care le primim pastreaza un soi de statut dual intre cel care ofera si cel care primeste. Poate ca, tocmai de aceea, este foarte dificil sa primesti cadouri. Uneori, mult mai dificil decat sa dai.
Am citit destul de mult despre libertate, sacrificiu, alegere... Dar despre asteptare? Mereu intre resemnare si curaj. Poate ca iti trebuie mai mult curaj... Exista si o arta sa astepti frumos, presupun, sa astepti asa... ca o floare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu